Foto, pensieri, racconti, ricette e tant'altro...
Per un'ottima visualizzazione del blog consiglio Mozzila Firefox .
Folositi Mozzila Firefox pentru a putea vizualiza blogul in conditii optime.

mercoledì 15 ottobre 2008

Trei frati patati





Am incercat de ieri un ceai care mi se pare foarte bun si pentru raceala care m-a lovit brusc "Trei frati patati" si ...e foarte bun, cel putin a doua zi m-am simtit mult mai bine. Ce-am gasit despre: "TREI FRATI PATATI - Viola tricolor

Trei frati patati - Viola tricolor Planta erbacee, anuala sau hibernanta, intalnita pe marginea padurilor, in lunci umede, prin fanete, poieni, coaste, stancarii in zona de deal (200-300 m altitudine) pana in etajul subalpin. Mai este cunoscuta si sub numele de barba imparatului, buruiana de spurcaciune, buruiana de noua daturi, catifelate, caltunasi de camp, carligei, corosica, flori domnesti, fratiori, ghizd, lamaioara, malcez, maschioane salbatice, micsunele, pansele salbatice, puizea, sora cu frate, tamaioara, toporasi, viorea. TREI FRATI PATATI este o planta ce rezista la temperaturi scazute si nu suporta temperaturi prea ridicare vara. Are nevoie de lumina directa si vegeteaza bine pe soluri nisipo-argiloase, permeabile, uscat-revene pana la revene, bogate in substante nutritive. Planta medicinala, TREI FRATI PATATI, contine mucilagii, saponozide triterpenice, derivati si esteri ai acidului metil salicilic, saruri minerale. Florile contin violacvercetina, pigment fiavonic galben, violaxantine, care sunt carotenoide, violanina care, hidrolizand, se desface in glucoza si ramnoza ; mai contine delfinidina, acid p-cumaric, ulei volatil, tanin, beta-caro-ten, gume, vitamina C. Partile aeriene se recolteaza in perioada de inflorire prin taierea tulpinilor de la baza. Se usuca la umbra, asezandu-se plantele intr-un strat subtire, sau prin uscarea artificiala la 45-50°C. Se pastreaza in pungi de hartie. Organe utilizate : Herba Violae tricoloris - partea aeriana a plantei fara radacini.

Proprietati terapeutice

v diuretice, depurative (datorita saponozidelor si rutozidului);

v expectorante, emoliente;

v antialergice, antiinflamatoare;

v Iaxative, colagoge.

Actiuni specifice

v tuse rebela, astm bronsic, faringite, febre, rinite, rinosinuzite, contribuie Ia fluidificarea si eIiminarea secretiilor brohice si a infectiilor respiratorii;

v depurativ sanguin (curata sangele) si elimina toxinele Ia nivelul rinichilor;

v combate colecistita, dischinezia biliara, constipatia, intoxicatiile digestive, intensifica drenarea bilei;

v efect in infectii renale, scurgeri vaginale, leucoree;

v combate hidropizia, reumatismul articular, scrofuloza;

v rol in epilepsie, conjunctivita, cresterea dintilor Ia copii;

v efecte in bolile de piele: dermatoze, urticarie, furunculoza, eczeme, acnee juvenila, herpes, impetigo, psoriazis, cosuri, bube dulci, cruste, tuberculoza pielii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v Infuzie din 1 Iingurita de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, pentru actiuni depurative, diuretice, expectorante si antitusive.

v Infuzie concentrata din 4 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; dupa infuzare 15 minute, se strecoara si se ia cate o lingura Ia intervale de 3-4 ore, cu efecte in tuse si boli hepatobiliare.

v Infuzie din amestec, in parti egale, cu trei-frati-patati, galbenele, paducel si fructe de catina alba; se infuzeaza 2 lingurite in 200 ml de apa in clocot si se beau 1-2 ceaiuri pe zi pentru a mari efectul depurativ in afectiuni alergice cronice, psoniazis, acnee, furunculoza si eczeme.

v Sirop din 60 g de flori proaspete Ia 1 litru de apa clocotita; se fierbe in continuare timp de 6 ore Ia foc domol pana scade Ia 1/3 din cantitate, se strecoara si se adauga 300 g de zahar. Din sirop se iau cate 1-2 Iinguri pe zi, eventual puse intr-un ceai aromat (de menta sau cimbrisor), avand efect usor laxativ.

v Macerat din 10 g de herba uscata Ia 500 ml de apa rece; se Iasa 12 ore dupa care se fierbe 5 minute cu 150 ml de lapte dulce. Se strecoara, se indulceste cu miere si se bea dimineata, pe nemancate, intr-o cura de primavara de 7-10 zile, cu actiune depurativa, recomandata mai ales Ia copii.

v Suc proaspat (50-100 g pe zi) din planta proaspata, zdrobita si stoarsa, avand efect in bolile vezicii urinare si a cailor urinare si in boli de piele (acnee, furunculoza).

v Pulbere din planta uscata si macinata fin, luata in doza de 1 lingurita rasa de 3 ori pe zi, dispersata in apa indulcita.

UZ EXTERN

v Decoct din 10-30 g de planta uscata Ia 1 litru de apa; se fierbe 20 minute, se strecoara si se foloseste local, sub forma de bai, spalaturi si comprese in boli de piele (acnee, eruptii cutanate, eczeme Ia copii, bube dulci, scrofuloza, tuberculoza cutanata si tenuri grase). Baile se fac timp de 10-15 minute, iar compresele se aplica de 3-4 ori pe zi, cate o ora.

(sursa: aici si aici )

Nessun commento:

K R I S

Italiano-English- Romana

Per la traduzione di un post, lasciate un vostro commento.
For translation, leave a comment, please.
Pentru traducerea unui post, lasati un mesaj la "commenti".

Machine Translations

Bubbles

Archivio blog

Etichette